Am scris următoarele rânduri inspirată fiind de filmul “Cutează să atingi stelele”, un film foarte fain realizat în 2022, care prezintă o etapă din viața unei tinere cu tulburare de anxietate.
Chiar și așa, scopul acestui articol nu este promovarea filmului, ci promovarea unei conștientizări referitoare la cei de lângă noi și a unei atitudini umane față de persoanele care suferă din cauza anxietății și se străduiesc să se integreze.
Filmul începe cu o situație în care persoanele care se confruntă cu tulburări de anxietate se regăsesc zi de zi (uneori chiar de câteva ori pe zi).
Citește și: Filon de România, rampă de lansare spre concursurile internaționale de miss. Casting județean
Sole, protagonista, se află în fața unei vitrine cu înghețată încercând să își aleagă un sortiment. Se răzgândește de câteva ori, în spatele ei se formează coadă, iar vânzătorul devine iritat. Pentru cei mai mulți oameni aroma preferată nu este greu de ales, așadar, pentru aceștia poate fi foarte frustrant când cineva se răzgândește de câteva ori și îi face pe toți să aștepte în timp ce pare doar o râzgâiată.
Ei bine, tocmai asta este problema!
Persoanele care suferă de tulburări de anxietate chiar nu își doresc să ajungă în centrul atenției. Dimpotrivă, anxietatea crește atunci când își dau seama că sunt în centrul atenției, făcându-se de râs cu o altă greșeală penibilă și prostească. În acele momente apare și vinovăția și rușinea la gândul că ocupă prea mult timp și spațiu cu nevoile lor, că îi încurcă pe ceilalți cu prezența lor.
Cum poți ajuta o persoană dragă aflată în stare de anxietate?
Oferă validare! Spune-i că este în regulă să își ia timpul necesar pentru a alege.
Oferă înțelegere! Spune-i că este în regulă să simtă orice emoție, nu este nimic jenant că trăiește acest val intens de emoții.
Citește și: Cum arată Miracol Therapy Ploiești, centrul de zi pentru copiii cu dizabilități – VIDEO
Oferă susținere! Atingerile ajută mult, o strângere de mână, un luat în brațe relaxat și degajat ar putea face acea persoană să se simtă văzută și acceptată.
Nu da sfaturi! Crede-mă, sunt obosiți să tot audă soluții de la oameni care nu îi înțeleg cu adevărat, așa că asta va crea doar distanțare.
Nu pune și mai multă presiune! Crede-mă presiunea din interiorul lor în acele momente aproape că îi sufocă, așadar, chiar nu au nevoie să le fie atrasă atenția.
Frământatul degetelor și mișcările rigide
Sunt multe modalități prin care persoanele care suferă de o tulburare de anxietate încearcă să își controleze anxietatea:
O postură rigidă, cu brațele foarte aproape de corp, o postură aproape ghemuită cu gâtul ascuns între umeri sau, dimpotrivă, mișcări ample și multe gesticulări
Își pot canaliza tensiunea în frământatul sau trosnitul degetelor, o joacă în păr, o joacă cu haine sau accesorii.
Citește și: Un cunoscut vlogger din România susține interzicerea reclamelor la jocurile de noroc
Sole joacă foarte bine acest rol și arată în multe secvențe ce înseamnă să suferi din cauza anxietății, ce este de fapt în mintea unei persoane atunci când se străduiește să pară “normală”, să pară “acceptabilă” când tot ce simte este că i se taie respirația sau că nu poate respira.
Pentru persoanele care suferă de anxietate lipsa de înțelegere a celor din jur și așteptările în ceea ce le privește sunt un calvar !
Știu că sunt considerate ciudate, că lumea trage rapid concluzia că este ceva grav în neregulă cu ele și asta le face să se simtă și mai îngrozitor!
O comparație foarte bună care să te ajute să înțelegi prin ce trec zi de zi ar fi următoarea: imaginează-ți că ai un picior în ghips, iar ghipsul te împiedică să îți miști acel picior 100%, așa cum îl miști pe celălalt, și toți oamenii pe care îi întâlnești fie se uită la tine cu milă, ca și cum ai fi complet neputincios, fie te privesc cu dispreț, ca și cum te prefaci că să primești o înțelegere pe care nu o meriți. Imaginează-te trăind o astfel de viață, zi după zi…
Țintă sigură a bullying-ului
Majoritatea persoanelor care suferă de anxietate dezvoltă stările de anxietate încă din copilărie.
De obicei sunt acei copii timizi, retrași, care la școală refuză să participe la anumite activități. Uneori pot părea cu capul în nori, distrași sau necooperanți. Această atitudine o au pentru a se proteja, dar sigur că astfel devin ținta bullying-ului, chiar și din partea unor profesori.
Sper ca aceste rânduri să dea de gândit adulților care sunt profesori și care au astfel de elevi la clasă.
Stăpânirea anxietății și construirea unei vieți împlinitoare
Ca multe persoane care suferă de tulburări de anxietate, Sole merge la terapie. Progresele făcute în terapie sunt mărunte, în aparență, dar constante, sigure, și impresionante în universul anxietății. De cele mai multe ori, relația terapeutică este prima relație în care aceste persoane sunt tratate uman, iar cineva are blândețea să le însoțească în cele mai înspăimântătoare momente ale lor, fără să pună și mai multă presiune.
Orice durere trece atunci când te simți conectat cu ceilalți, fiindcă sursa primordială de hormoni ai fericirii și stării de bine este conexiunea umană.
Citește și: Dragoș Pătraru, lecții transformatoare despre viață: “Credeam că e vina săracului că e sărac…”
Aceasta nu echivalează cu timpul petrecut cu ceilalți. Poți sta și 10 ore cu oameni pe capul tău și să nu simți nicio conexiune, iar în acele ore să ai corpul plin de cortizol. Conexiunea este de fapt ceea ce se creează atunci când te simți văzut(ă), înțeles(înțeleasă) și acceptat(ă) fără să anulezi părți din tine sau să te prefaci că ești altcineva.
Fricile lor pot părea iraționale, nu îi ajută cu nimic să li se reamintească asta. Sunt foarte conștienți că cei din jurul lor nu se sperie la fel ca ei, și conștientizarea nu alungă frica, dimpotrivă, le trezește rușine.
Persoanele care suferă de anxietate nu vor prieteni care să le rezolve problemele sau sa le umple capul cu sfaturi din postura celor care sunt perfecți și le știu pe toate. Majoritatea dintre ei sunt foarte capabili sau foarte talentați, au o viziune unică și profundă asupra vieții, și se pot transforma în surse de inspirație pentru cei din jurul lor, odată ce se simt acceptați așa cum sunt.
