Pentru Alexandra Tolu, studentă în UK, anul 2022 a fost unul cu de toate. Experiențele prin care a trecut au făcut-o să înțeleagă viața din mai multe perspective. Chiar dacă a avut momente în care a simțit că viața ei este fără sens, într-un final, a găsit logică pentru tot ce i s-a întâmplat. 

În rândurile care urmează, Alexandra le transmite un mesaj tinerilor care în această perioadă trec prin stări dificile, grele și fără luminița de la capătul tunelului.

“Anul ce-a trecut, nu îl prea pot numi an. A fost mai mult un amalgam de emoții și trăiri pe care nu mi-aș dori sa le mai experimentez. Este inevitabil, evident, dar de data asta poate voi fi mai pregătită. Poate. 

Cariera? Nu aș vrea să încep. Pot doar spune că viața de adult nu e ca atunci când eram eu mică și mi-o imaginam. E greu să găsești ceva care să-ți și placă, să-ți aducă satisfacții pe toate planurile și așa mai departe. Cert e că 2022 nu a fost anul meu. 

Citește și: Bătaie de joc? O școală a fost dotată, după modernizare, cu uși la ferestre – VIDEO

Relații de toate națiile? Unele, mai bune decât în 2021, altele mai neplăcute. Evident că nu voi intra în detalii. Sunt lucruri prea personale. Dar e uimitor cum oamenii se schimbă, se sucesc și se întâmplă exact opusul a ce ne-am fi dorit. Din asta am putut doar să învăț, cred, sper. 

Sănătatea? Văleu, ce spaime am tras. Prietenii mei, nu ajută să citiți pe net. Nu fiți eu. Că vă veți da filme nasoale. Mai bine mergeți la cineva care știe ce face. Cred că am stat in stres cu lunile până am mers să aflu că ceva, ceva, este, dar nu e nici pe departe atât de grav cât credeam eu că e. Am simțit că o iau efectiv de la zero când am auzit că sunt ok. 

Tot anul am simțit că mă duc din ce în ce mai jos

Că nici nu mă apropii de punctul pe care doream să îl ating. Acum, că mă uit în urmă, văd cum am fost sus, apoi jos, apoi iar sus și tot așa. Dar ghici ce! Nu mai sunt acolo, de unde am pornit. Logic. Dar pe moment se simțea exact opusul. 

Dar la un moment dat am înțeles că e normal. Că așa trebuie. Și că, mai devreme sau mai târziu, voi ajunge unde îmi propun. Să îmi și propun ceva realizabil, de preferat.

Anul ce a trecut a fost ca un șut în… și mă bucur ca s-a încheiat. Dar ia-o p-asta. 

New year, same me

Daaaar, să nu fim răi de tot. Am făcut și lucruri mișto anul ăsta. Am avut momente de maximă fericire, am început să fac terapie, am făcut un început de pace cu mine însămi. Încerc să învăț și să mă mulez pe oamenii din jurul meu, am salvat un iepure din canal, hehe, am luat sala și am fost în extaz, am întâlnit oameni interesanți și am învățat o groază de chestii noi. Pentru toate astea, sunt recunoscătoare. 

Am învățat ceva din anul ce a trecut?

Mi-aș fi dorit să spun că da. Dar în mod conștient, nu am facut-o. Și nu e nimic rău cu asta. Poate prin 2025 voi zice “aaaaah, asta a vrut 2022 să învăț de la el”. 

Rezoluții pe anul ăsta? Din nou, aș fi vrut să mint și să spun că da. Însă dacă vrei să faci universul să râdă, fă-ți planuri. Așa că nu pot spune că mi-am propus ceva wow. Mi-aș dori însă un lucru. Aici putem spune că adaug concluzia, dar, mi-aș dori să o iau de la capăt, zi de zi. Să fiu fericită că sunt. Că pot. Aici și acum. Și asta vă doresc și vouă. 

Citește și: 5 tipuri de relații toxice de prietenie. Pe care le ai în viața ta și de ce le păstrezi? 

Mi-aș dori să nu fiu acel adult posomorât, căruia nu îi place nimic și are mereu ceva de comentat. Dar uneori sunt. Și regret instant. Dar nu putem controla mereu totul. Ahh, asta am învățat!!! Că nu pot controla totul. Că nu totul ține de mine. Că nu pot mulțumi pe toată lumea. Că nu pot fi peste tot și că nu sunt responsabilă de fericirea, liniștea și pacea tuturor. A trebuit să dau zoom out puțin.

Știu că 2022 putea fi mai bun. Poate îl puteam face eu așa. Sau poate dacă l-aș fi trăit altfel… Dar atât de mulți “poate” și “dacă” parcă nu își au sensul și aș pierde timpul uitându-mă în urmă. Mai bine mă uit în direcția opusă. Unde pot schimba ceva. 

Sper că voi sunteți bine, împăcați, fericiți, împliniți. Sper că sunteți la fel de fericiți ca mine cu trei iepuri și un câine. V-ați prins voi. Greu, dar minunat de frumos! 

Aveți grijă și pup!”

Citește și: Ce poți să faci la reuniunile de familie astfel încât progresul din terapie să nu fie anulat?