Iulian Șerban, antreprenor IT cu 15 ani experiență, a fondat în Ploiești școala Altus 21 (model Acton Academy) în 2021, după ce a căutat educație reală pentru proprii copii. Aici, notele lipsesc, elevii își stabilesc obiectivele, lucrează în proiecte practice și învață să fie autonomi cu ajutorul mentorilor, folosind metoda socratică. Totul pentru a-i echipa cu adevărat pentru viață, nu doar pentru examene. Cadou pentru părinți la final de articol.
Iulian Șerban a intrat în educație treptat, pornind de la centre Logiscool cofondate în Ploiești și București, unde peste 1000 de copii au descoperit programarea creativă. Întrebarea “Ce educație îi pregătește cu adevărat pe copiii mei pentru viață?” l-a făcut pe Iulian să caute variante. A găsit în modelul Acton Academy soluția: competențe ca autodirijare, colaborare și gândire critică, dezvoltate zilnic prin proiecte reale, nu memorare teoretică. Așa s-a născut Altus 21 din Ploiești, o școală internațională înregistrată în România, unde adulții sunt ghizi, nu profesori tradiționali.
Citește și: Prima zi de grădiniță: între emoție și curaj. Interviu cu Cristina Ivan, specialist în educație și dezvoltare timpurie
Părinții sceptici întreabă des: “Dar fără note, copilul e ok?”. Răspunsul lui Iulian e clar: progresul se măsoară prin stăpânire reală, ca la examenul auto: reiei până treci standardul, teoretic și practic. Elevii creează echipe, dau feedback, organizează expoziții cu public, dezvoltând abilități vizibile în contexte ca cele din viață. Altus 21 cere părinți parteneri, răbdători cu tranziția, gata să continue acasă cu întrebări deschise, nu control zilnic. Acest tip de educație este ideal pentru cei care vor bucurie în învățare, nu frică de note.
Citește un interviu marca Generația lui John în care Iulian Șerban explică pas cu pas cum arată educația fără presiune, dar cu responsabilitate reală. Iulian vorbește despre părinți reali, momente de blocaj, o zi tipică și pași concreți pentru tranziție. Totul ca să știi dacă Altus 21 este o școală potrivită pentru copiii tăi.
Iulian Șerban, ești cunoscut la nivel de comunitate ca fiind antreprenor de succes în IT cu peste 15 ani de experiență. Ce te-a determinat să îți îndrepți atenția către educație?
“Am intrat în educație treptat. Inițial am vrut să sprijin cât mai mulți copii să învețe cum funcționează tehnologia ca instrument creativ, nu doar pentru consum și am cofondat 4 centre Logiscool în Ploiești și București, unde peste 1000 de copii au făcut primii pași în programare și competențe digitale.
Apoi, când copiii mei se apropiau de vârsta școlii, a apărut întrebarea „Ce fel de educație îi pregătește cu adevărat pentru viață?”. Pe parcursul meu antreprenorial, am realizat că în echipele de lucru din viața reală nu e suficient să știi doar teorie și informații, ci este nevoie mai mult de competențe: comunicare, colaborare, gândire critică, luarea de decizii când nu există rețete fixe, gestionarea timpului, adaptabilitatea și lista poate continua. Peste toate acestea, cea mai importantă este autodirijarea: capacitatea de a-ți identifica direcția în viață, de a-ți stabili obiective și de a le urma, fără să te împingă cineva din exterior.
Experiența de viață mi-a arătat ce urmează după școală, în proiecte din lumea reală. Astfel, am căutat sistemul educațional prin care copiii pot ajunge să fie echipați pentru ce va urma pentru ei.”
Care a fost acel moment în care te-ai decis să cauți alternative mai potrivite pentru educația copiilor tăi?
“Momentul a fost în 2020. Vorbeam cu alți părinți despre școală și despre faptul că aceasta ar trebui să pregătească copiii pentru viața reală, nu doar pentru examene. Am căutat în Ploiești ce opțiuni existau și am găsit școli serioase atât publice cât și private, dar care urmăreau sistemul clasic, axat mai mult pe acumularea de informație, cu puțină practică și în care nu se punea accentul pe dezvoltarea trăsăturilor de caracter și a abilităților de comunicare, colaborare și autodirijare.
În acel moment am știut că vreau să pun bazele unui sistem actualizat la nevoile de azi. Astfel, în urma cercetării sistemelor școlare, am ajuns la modelul Acton Academy, recunoscut la nivel internațional, care antrenează exact aceste competențe, zilnic, în mod practic, nu doar teoretic. Am regăsit principii de la cursurile la care am participat ca adult cu echipele din companii.
Citește și: Interviu cu Mihai Sandu, autorul cărții „Cortina Somnului. Oameni și tenebre”
Astfel, am fondat școala Altus 21: An Acton Academy, care urmează aceste principii fundamentale. În modelul Acton Academy, atitudinea adulților este de mentori și ghizi pentru copii care îi susțin în obiectivele lor educaționale. Abilitățile de bază de scris, citit, matematică și engleză sunt deprinse în ritmul propriu, pe baza unui plan de învățare agreat cu familia. Abilitățile practice sunt deprinse prin lucrul la proiecte tematice de 5-7 săptămâni pe tot parcursul anului. În proiecte, copiii creează echipe de lucru, își dau feedback pe parcurs, iar la final organizează o expoziție cu public real.”
Când un părinte vine la tine sceptic și te întreabă “Dar copilul meu va fi ok fără note?”, care e răspunsul tău onest?
“Da, copiii pot fi foarte bine fără note, pentru că noi nu coborâm standardele, ci schimbăm modul în care măsurăm progresul. O notă arată uneori cât a fost capabil un copil să performeze la un test într-o anumită zi. Alteori arată emoții, presiune, ritm diferit.
La Altus 21, dacă un copil a înțeles 7 din 10 noțiuni, pe baza unui test, nu rămâne etichetat cu nota 7 și trece mai departe. E mai important să aibă ocazia să reia lecțiile cu noțiunile pe care nu le-a înțeles încă și să reia testul de câte ori e nevoie până demonstrează că a asimilat acele noțiuni. Similar cu examenul auto, poți trece mai departe când îndeplinești standardul necesar, atât teoretic, cât și practic. Unii îl trec din prima, alții au nevoie să reia anumite porțiuni și să treacă atunci când demonstrează că sunt pregătiți. Obiectivul nu e să ia o notă, ci să poată conduce în siguranță.
În plus, notele pot măsura înțelegerea pe subiecte teoretice. Pe abilități cum ar fi comunicarea, colaborarea, gândirea critică, leadership, perseverența, creativitatea etc. noi folosim contexte de proiecte în colaborare cu prezentări publice la final. La expoziții, dezvoltarea acestor abilități se observă cu ochiul liber, în contexte similare cu cele din viața reală, nu doar pe hârtie.
În concluzie, fără note nu înseamnă fără responsabilitate, dimpotrivă, copiii învață să își stabilească obiective și trec mai departe atunci când le ating la un nivel de stăpânire.”
E adevărat că elevii nu primesc note în catalog. Cum arată evaluarea reală la Altus 21? Și cum reacționează părinții când aud asta?
“Da, la Altus 21 nu folosim note în catalog. Noi lucrăm cu mentalitatea de creștere în care indiferent de punctul în care ești acum, contează să ai încredere că dacă depui efort intenționat cu strategia potrivită, te poți îmbunătăți. De aceea, o notă într-o zi nu devine o etichetă definitivă pentru un copil. Testele pot oferi o indicație referitoare la punctul în care este un elev la un moment dat, ca bază pentru a determina acțiunile următoare potrivite pentru el.
Pentru competențele de bază (scris, citit, matematică, engleză), evaluarea la Altus 21 se face prin stabilirea de obiective clare de competență. Acestea pot fi demonstrate, atunci când copilul s-a antrenat suficient. Dacă nu a reușit încă, nu este etichetat cu o notă, ci primește feedback referitor la ce a făcut bine și ce poate îmbunătăți și unde are nevoie să se mai antreneze.
Pentru abilitățile practice, copiii lucrează în echipe și își prezintă rezultatele în public. Acolo se vede clar progresul și dezvoltarea abilităților de comunicare, colaborare, gândire critică și perseverență.
Cum reacționează părinții? Unii sunt ușurați că dispare presiunea etichetelor prin note. Alții sunt ușor anxioși la început pentru că nu le este clar cum pot măsura progresul copiilor. Pe parcurs se liniștesc, observând progresul copiilor de la o săptămână la alta.”
Care este principala diferență dintre școala tradițională și educația pe care o primesc elevii la Altus 21?
“Principala diferență este că, la Altus 21, urmărim nu doar parcurgerea materiei, cât dezvoltarea autodirijării. Astfel elevii sunt foarte implicați în procesul lor educațional. Ei își stabilesc obiective anuale împreună cu familia, după un plan de învățare și le urmăresc pe durata anului școlar.
Obiectivele pot fi atât pe partea academică, cât și pe dezvoltarea anumitor trăsături de caracter sau abilități practice. Rolul adulților din școală este de ghizi și mentori cu scopul de a îi sprijini să își îndeplinească planul de învățare, similar cum unii adulți lucrează cu un coach sau mentor pentru obiectivele lor.
Copiii au un grad de libertate de alegere, în interiorul unui cadru de reguli, consecințe naturale și standarde. Pe parcurs, ei își stabilesc obiectivele, acționează și la final ghidul facilitează un proces de reflecție referitor la unde au ajuns, ce a mers bine, ce provocări au avut și ce intenții stabilesc pentru mai departe.
Este un proces de „facem un pas – reflectăm – ajustăm” (trial and error) cu scopul de a îmbunătăți constant, în urma încercărilor repetate, nu de a repeta o rețetă fixă. Asta îi pregătește pentru viața reală, unde nu există mereu o rețetă, ci e nevoie să gândești, să decizi, să acționezi, să reflectezi și să te adaptezi.”
Acton Academy spune că fiecare copil trebuie să fie erou în propria poveste. E doar un slogan frumos sau are impact real?
“Nu e doar un slogan. Folosim metafora „Hero’s Journey” pentru sublinierea responsabilității personale: copiii nu sunt doar spectatori în școală ci învață treptat să devină autorii propriei vieți. Într-un cadru de siguranță fizică și emoțională, având alături ghizi (adulți) și o comunitate de colegi, ei se antrenează să ia decizii, să-și stabilească obiective, să-și stabilească regulile grupului și multe altele.
Impactul real se observă în replici pe care le auzim des: „Obiectivul meu pentru azi este să..”; „M-am blocat aici și am nevoie de ajutor”; „Am făcut bine asta și data viitoare vreau să schimb ce nu a mers”. Asta înseamnă pentru noi metafora de „erou”, nu o poveste frumoasă ci capacitatea de a-ți conduce propriul drum și capacitatea de a depăși obstacolele, atunci când drumul devine dificil.”
Ce ne poți spune despre acreditări? Este Altus 21 acreditată? Elevii pot da bacalaureatul? Dacă un elev dorește să revină la școala tradițională, poate face acest lucru?
“Altus 21 este înregistrată ca școală internațională pe teritoriul României. Conform documentelor de înregistrare: „elevii școlarizați la Altus 21, beneficiază de dreptul de recunoaștere a diplomelor și a perioadelor de studii efectuate în aceleași condiții ca elevii care au studiat în Statele Unite ale Americii.”
În același timp, urmărim standardele internaționale ale rețelei Acton Academy și acreditarea de la IALDS, care se concentrează pe învățarea autodirijată.
Citește și: Povestea lui Vasile Crețu, arbitru și ultramaratonist dedicat copiilor cu autism: „Alerg pentru speranță, nu pentru podium”
Legat de bacalaureat, acesta este un examen național. Elevii noștri pot susține examenele echivalente de la finalul liceului și își pot echivala rezultatele urmărind procedurile de echivalare, similar cu elevii români ce studiază în afara țării sau la alte școli internaționale de pe teritoriul României. Elevii noștri pot să revină în sistemul tradițional dacă doresc. Sprijinim familia cu documentele necesare iar transferul se face conform procedurilor de recunoaștere a studiilor.
Momentan avem deschis ciclul primar însă vom deschide și gimnaziul și liceul pe măsură ce cresc copiii și vor avea nevoie de aceste etape.”
Cum deprinde un elev autonomie la Altus 21 și ce înseamnă metoda socratică în procesul de învățare?
“Autonomia la Altus 21 se construiește din prima zi. Când intră în contact cu mediul creat de noi, elevii învață că nu sunt simpli executanți, ci își conduc deciziile, obiectivele și lucrul, într-un cadru. Rolul nostru este de ghizi: nu facem în locul lor ce pot face ei, îi ajutăm să gândească și să-și aleagă pașii următori. Comunitatea de colegi ca și parteneri de călătorie, oferă sprijin și responsabilitate.
Un exemplu este că regulile de funcționare a comunității sunt stabilite de ei, fiind ghidați socratic (prin întrebări) de către adulți. Metoda socratică înseamnă că nu le oferim soluții gata făcute, ci le adresăm întrebări care îi ajută să ajungă singuri la concluzii și să își argumenteze deciziile.
Citește și: A renunțat la o carieră în IT pentru lumânări cu mesaje obraznice. Povestea antreprenoarei Maria Petrescu
Ei răspund la întrebări similare cu: „Dacă acesta este mediul în care vă echipați pentru viața reală, ce reguli vă ajută să vă sprijiniți unii pe ceilalți?”; „Tu ce îți propui pentru azi?”; „Care e următorul pas?”; „Ce ai încercat deja?”; „Cum a funcționat decizia ta?”; „Ce păstrezi din experiența avută și ce vrei să faci diferit data viitoare?”.
Ei își stabilesc propriile obiective din planul de învățare și sunt sprijiniți să acționeze și apoi să reflecteze asupra progresului. Astfel, în timp își dezvoltă autonomia: capacitatea de a-ți stabili intenții, de a acționa și de a învăța din rezultat.”
Elevii se pot folosi de tehnologie (tablete, telefoane și platforme educaționale) pentru a învăța?
“Da, elevii se pot folosi de tehnologie pentru a învăța. Urmărim pregătirea lor pentru lumea reală, în care tehnologia este un instrument principal de lucru. De aceea ei învață să folosească unelte concrete precum email-ul, Google Docs și Google Sheets pentru comunicare, colaborare și organizare.
În plus, folosim platforme de cursuri educaționale moderne, adaptive, care facilitează învățarea în ritmul propriu, conform planului stabilit pe termen lung. Diferența este între „o singură lecție la o oră fixă” și „acces la cerere” la nivelul lor, ca la Netflix.
Ce e important este că tehnologia la Altus 21 nu este timp de ecran fără scop. Este folosită cu intenție, cu obiective clare și rezultate vizibile. Telefoanele personale nu sunt premise în studio-ul de învățare, ele sunt lăsate în vestiar. Folosim dispozitivele electronice ca unelte de lucru, nu de consum.”
Cum arată părinții elevilor care își doresc o astfel de educație pentru cei mici?
“De obicei, părinții care își doresc să ni se alăture, sunt părinți care au înțeles implicațiile și importanța dezvoltării personale în viață. Sunt de obicei curioși, pun întrebări, urmăresc idei din psihologie și parenting și caută un sistem educațional care dezvoltă copilul în unicitatea sa.
Sunt părinți care se preocupă de bucuria și starea de bine a copiilor, nu doar de informații acumulate. Sunt părinți care sunt dispuși să treacă prin disconfortul firesc al tranziției atunci când aleg ceva nou care are sens pentru ei. Mulți sunt preocupați de un stil de viață sănătos.
Citește și: Povestea tenorului Mihai Iancu, tânărul ploieștean care a transformat întâlnirea cu muzica în Intermezzo Academy
Îmi vine în minte un tată pentru care era important ca fiul lui să își dezvolte curajul, încrederea în sine și disciplina. Era curios cum se dezvoltă aceste valori în mediul nostru.
La fel, o mamă care spunea: „Eu îmi doresc să meargă la școală cu bucurie, nu să învețe din frică”. Era preocupată de siguranța emoțională dar și de motivație atunci când copilul nu are chef.”
Pentru ce tip de familie nu este potrivită Altus 21?
“Altus 21 nu este potrivită pentru familiile care caută o soluție temporară, pe termen scurt, fără să aleagă cu adevărat principiile urmărite. Nu se potrivește nici familiilor care își doresc un grad ridicat de control prin teme, verificări zilnice, presiune sau comparații constante. Modelul nostru are nevoie de răbdare, implicare ca parteneri și antrenori pentru copii, nu de controlori.
De asemenea, dacă cel puțin unul dintre părinți nu e de acord cu principiul fundamental al autonomiei copilului și a permite un grad de libertate de alegere în interiorul unui cadru de responsabilitate, poate fi dificil pentru copil și pentru comunitate. De aceea avem un proces de selecție reciprocă ce începe cu prezentarea gratuită, în care comunicăm clar ce principii urmărim.”
Să presupunem că un copil intră clasa a 2-a acum, în septembrie, la școala tradițională, dar părinții doresc să încerce cu cel mic tranziția către Altus 21, care sunt pașii? La ce să se aștepte părinții? Dar copilul?
“În primul rând e important ca ambii părinți să participe la o prezentare gratuită. Modelul nostru este fundamental diferit față de cel tradițional și e important să ne asigurăm că urmărim aceleași principii – autonomie într-un cadru, responsabilitate și motivație internă – și că părinții sunt parteneri în proces.
Următorul pas este o perioadă de probă de 6 zile pentru copil, în școală. În acest timp, el primește sprijin din partea comunității – ceilalți copii îl ajută să înțeleagă cum funcționează sistemele, iar ghizii facilitează dialogul și integrarea. Practic copilul află „cum e la noi”, cum își alege obiectivele, cum se organizează, care sunt regulile și consecințele comunității, care sunt libertățile și responsabilitățile lui.
Citește și: Interviu cu Diana Apostol, antreprenoarea Urban Meeting Hub: „Cred cu tărie în puterea colaborării”
La ce să se aștepte părinții? La început, la mai mult dialog cu copilul lor. Actorul principal este copilul și orice discuție o avem despre el, o avem cu el de față. Îi sprijinim să pună întrebări copiilor, mai mult decât să le dea indicații: „Care e obiectivul tău?” și „Care e următorul pas?”.
La ce să se aștepte copiii? La un mediu în care se simt în siguranță, văzuți și auziți și gustă libertatea de a alege. Un mediu pe care îl pot influența prin idei și argumente, în cadrul regulilor comunității. La început poate părea nou, însă pe parcurs simt că este un cadru natural care respectă atât libertatea lor, cât și libertatea celorlalți.”
Cum arată, la modul general, evoluția unui copil care urmează o școală alternativă, recunoscută la nivel internațional, precum Altus 21 din Ploiești?
“Evoluția depinde de personalitatea copilului însă este un tipar care apare destul de des. Unii copii încep prin a observa ce se întâmplă, cu un grad mai mic de implicare. Pe măsură ce se simt în siguranță, încep să interacționeze cu ceilalți, să se deschidă și să-și găsească locul în comunitate. Apoi încep să își spună opinia tot mai des în discuțiile de grup. În timp, ajung să își asume roluri de leadership în grup și la proiectele în colaborare.
În primele săptămâni, scopul nostru pentru copiii noi este să se simtă în siguranță, să le placă și să își dorească să vină. După aceea, îi sprijinim să își stabilească obiective de învățare pe termen scurt (azi), apoi mediu (săptămâna asta) apoi mai lung (o lună, un an). De aici începe progresul vizibil, atât pe competențele de bază cât și în proiecte.
Realist, evoluția nu este o linie dreaptă pe termen scurt. Fiind perseverenți cu răbdare și încredere în procesul de stabilire a intențiilor, acțiune, feedback, reflecție și adaptare, observăm în timp progrese semnificative.”
Care este rolul părintelui într-o școală ca Altus 21? Ce să facă acasă și ce să evite?
“Rolul părintelui este de partener cu școala și de antrenor pentru copil, nu de controlor. Modelul funcționează atunci când acasă se continuă aceleași principii.
Ce ajută acasă? Rutine simple de somn, de joacă, etc. și întrebări bune: „Care e obiectivul tău”; „Ce crezi că ai nevoie?”; „Ce te ajută mai mult? A sau B sau altceva?”. De asemenea ajută incurajarea efortului și reflecția atunci când ceva nu merge, fără să fie „salvat” imediat.
E important ca părintele să nu se transforme în profesor acasă care să impună teme sau să controleze prin presiune și comparații. Altfel copiii primesc mesaje diferite și devine confuz.”
Ce se întâmplă dacă un copil nu are chef, amână sau se blochează?
“E normal ca în anumite perioade, ca și la adulți, și la copii să scadă motivația. Autonomia se construiește în aceste momente, nu doar când e ușor. În aceste situații nu sunt „împinși de la spate” cu frică dar nici nu susținem evitarea la nesfârșit.
Îi sprijinim prin întrebări: „Ce te blochează?”; „Care e cel mai mic pas pe care îl poți face acum?”; „Ai nevoie să mai exersezi o dată sau să ceri sprijinul unui coleg?”. După ce fac un pas îi sprijinim în reflecție: „Cum a mers? Ce faci mai departe? Continui sau schimbi ceva?”. În timp astfel copiii învață să își regleze ritmul și să depășească obstacole, chiar și când e greu.”
Cum arată o zi obișnuită la Altus 21?
“Începem ziua prin discuții socratice în care ei sunt imersați într-un context în care au de luat decizii. Își ascultă argumentele unii altora și își exprimă alegerea. Astfel își formează capacitatea de a gândi critic și a își face vocea auzită.
Apoi lucrează la competențele de bază (citit, scris, matematică, engleză) în ritmul propriu, cu instrumente moderne și feedback. Apoi există momente de reflecție: „Unde ești cu obiectivul tău?”; „Ai întâmpinat dificultăți?”; „Ce îți propui mai departe?”.
Apoi urmează o oră pentru prânz, curățenie în studio și timp liber.
Mai departe ei lucrează la proiecte în echipă, cu roluri, feedback și reflecție. Exemple de tematici de proiect sunt: „arhitectură, grădina de legume, antreprenoriat, știință marină, șah, corpul uman etc.”. Pentru mai multe exemple și înregistrări video, invităm părinții la prezentare.”
Cadou exclusiv pentru comunitatea Generația lui John
Acest material susține viziunea Altus 21 Ploiești de a crește o generație autonomă și curajoasă. Dacă rezonezi cu principiile școlii și vrei să vezi mediul cu ochii tăi, avem o surpriză pentru tine.
Programează-te la o prezentare a școlii, iar dacă decizi să faci pasul, primești 100% reducere din prima lună de studii a copilului tău la Altus 21.Tot ce trebuie să faci este să folosești codul JOHN100 atunci când completezi formularul de pe site-ul Altus 21.
