Ai auzit de povestea lui Norman Cousins? Caută pe Google, “Anatomia unei boli”, de Norman Cousins. O carte, publicată prima dată în 1979, despre puterea vindecătoare a râsului. Povestea reală a unui om bolnav de spondilită anchilozantă. Cartea a avut un impact semnificativ în domeniul medical și în înțelegerea legăturii dintre starea emoțională și procesul de vindecare.
Eu nu împărtășesc aici informații în care nu cred. Tot ceea ce prezint am testat pe mine.
Recunosc, atunci când mi-a fost cel mai dificil, să râd era ceva foarte foarte departe. Plângeam mult. Full-time. Doar mai luam o pauză de mers la sală. Și apoi înapoi la program.
Nu vezi soarele în spatele unui cer atât de înnorat… Dar el e acolo. Mereu! Iar ca să poți să-l vezi, trebuie să ai această intenție întâi de toate.
Izolarea socială este recunoscută ca un factor de risc major pentru morbiditate și mortalitate în rândul oamenilor, de mai bine de un sfert de secol.
Conform ultimelor studii, izolarea poate produce modificări funcționale la nivelul creierului, (ale Axului hipotalamo-hipofizo-suprarenal, prin rezistența la glucocorticoizi și ale Sistemului Nervos Simpatic, prin stimularea sistemului imunitar), având astfel un efect proinflamator în expresia genelor, care în cele din urmă crește riscul de dezvoltare a bolilor cronice, neurodegenerative sau neoplazice.
Consecințele se pare că sunt mai degrabă dependente de sentimentul de neapartenență decât de izolarea obiectivă în sine. Iar rețelele de socializare sau televizorul rămân colacul de salvare cel mai la îndemână.
Citește și: Sfaturi despre cum poți gestiona TAS – prescurtarea de la tulburarea afectivă sezonieră
Netflix, Youtube, Instagram, Facebook, Tik Tok, televizorul… dacă tot nu ieși din casă, lasă citatele, știrile, emisiunile sau reels-urile care îți întrețin durerea și caută filme de comedie, bancuri, podcast-uri amuzante. Ieși la cinema și alege un film de comedie care îți face cu ochiul, la o piesă de teatru de comedie, cheamă-ți prietenii acasă, jucați Monopoly, mima, mațele încurcate…!
5 motive fiziologice pentru care ar trebui să râzi zilnic:
- atunci când râzi corpul primește un volum mai mare de oxigen decât în cazul unei respirații normale;
- râzând, se eliberează mai multe endorfine, dopamină și serotonină, așa numiții ”hormoni ai fericirii”, inducându-se astfel starea de plăcere și relaxare;
- 10 minute de râs copios zilnic susțin un sitem imunitar puternic;
- râsul menține echilibrul tensiunii arteriale și diminuează amplitudinea durerilor, deci are efect analgezic și antiinflamator;
- râsul stimulează capacitatea de învățare și nivelul de dopamină;
Nu a zis nimeni că e ușor, dar tu ești propriul colac de salvare!
Așadar, umorul are o mulțime de efecte benefice asupra organismului. Asta nu înseamnă să nu mai mergi la medic dacă ai nevoie, ori să renunți la tratament, umorul nu e o amuletă, însă efectul e altul când adaugi și un pic de veselie. În plus, e o tehnică bună de a dezvolta și menține relații de orice natură.
Citește și: ”Cheat meal”, sau cum să dezvolți tulburări alimentare
Se schimbă starea, se schimbă gândurile, îți revine cheful de viață, iar oricât ar fi de neagră situația, devine ușor ușor gri și începe să capete culoare. Ce culoare, depinde de tine. Totul începe cu un hohot. Încearcă!
PS: Îți recomand sitcomul ”Doi bărbați și jumătate”, dacă nu l-ai văzut deja. Alte sugestii?
Surse:
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6609137/ PMID: 31042145;
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27439375/ PMID: 27439375;
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34277539/ PMID: 34277539;
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/4055243/ PMID: 4055243;
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16250708/ PMID: 16250708;
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23649562/ PMID: 23649562;
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30711868/ PMID: 30711868;
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25148851/ PMID: 25148851;
