Sebastian Spătaru are 25 de ani, este din Ploiești și tocmai a devenit antreprenor. A renunțat la show-urile culinare, dar și-a deschis un business în Ploiești. Bucătar cu acte-n regulă, s-a căsătorit și are o fetiță pe nume Iris, în vârstă de 4 ani. În prezent gătește doar pentru familie, în rest, vinde gadgeturi accesibile tuturor buzunarelor.
Pe Sebastian îl știu încă de la vârsta de 14 ani, când a fost prezent în calitate de invitat la Generația lui John. Avea energie bună încă de pe atunci și simțeam determinarea lui în privire. A fost o plăcerea să îl am prezent în emisiune.
Citește și: Interviu cu Diana Apostol, antreprenoarea Urban Meeting Hub: „Cred cu tărie în puterea colaborării”
Apoi, la 3 ani distanță, l-am văzut în calitate de concurent la “Chefi la cuțite”. Nu știam că o să-l pasioneze bucătăria și nici că va prepara o prăjitură cu piper. Am apreciat evoluția sa și chiar mi-am dorit să creadă mai mult în ceea ce face.
Acum, la 25 de ani, m-a contactat că să-mi spună că și-a deschis un magazin cu gadgeturi pentru toate buzunarele și că și-ar dori să îmi arate produsele. I-am promis că ne vedem și că îi voi lua și un interviu. Magazinul se află în Ploiești, în piața de la Nord, printre legume, fructe și pepeni gustoși. Numele afacerii este Iris Tech și poartă numele fetiței acestuia. Omul e plin de viață. Un tânăr adult responsabil, soț și tată.
Interviu cu Sebastian Spătaru
Cum îți amintești emoțiile primei tale apariții la “Generația lui John”, la doar 14 ani? Ce ți-a rămas cel mai viu în suflet din acea experiență?
“A fost o combinație de entuziasm și teamă. Eram un copil care visa mare, iar emoțiile erau uriașe, dar și bucuria de a fi văzut, auzit, a fost la fel de intensă. Cel mai viu îmi amintesc energia din culise și senzația aceea că fac parte din ceva important.”
Privind înapoi, ce impact a avut acea primă întâlnire cu televiziunea asupra visurilor și curajului tău de adolescent?
“Mi-a arătat că visele pot deveni realitate dacă ai curajul să te expui. A fost primul pas care mi-a întărit încrederea și m-a învățat să ies din zona de confort.”
Cum a fost drumul tău de la “Generația lui John” la “Chefi la Cuțite”, la 17 ani? Ce te-a motivat să mergi mai departe și să te expui din nou publicului?
“A fost un drum de maturizare. Între cele două experiențe am crescut, nu doar ca vârstă, ci și în încrederea în mine. Bucătăria era principala pasiune, iar dorința de a mă exprima și a învăța mai mult m-a împins să accept provocarea Chefi la Cuțite.”
Ce ai simțit în momentul în care ai intrat pentru prima dată în platoul “Chefi la Cuțite”? Cum a contribuit acea perioadă la formarea ta ca om?
“Am simțit o emoție puternică și respect pentru tot ce însemna acea lume. A fost o perioadă care m-a învățat despre disciplină, efort constant și expunere. Acolo am învățat să gestionez presiunea și să fiu autentic.”
Există o amintire sau o lecție din acei ani care te inspiră și astăzi, ca adult și antreprenor?
“Da. Să nu îți fie frică să greșești. Lecțiile cele mai bune le-am învățat atunci când ceva nu a mers perfect. Azi, în antreprenoriat, aplic aceeași regulă: testez, greșesc, învăț, cresc.”
Care a fost momentul în care ai simțit cu adevărat că vrei să lași bucătăria pentru a explora lumea fascinantă a antreprenoriatului?
“Când am început să simt că vreau să construiesc ceva al meu, care să rămână. Bucătăria îmi oferea creativitate, dar antreprenoriatul îmi dădea libertatea de a crea o lume întreagă în jurul unei idei.
Citește și: Raluca Fricosu, The Piano Lady – „Muzica este limbajul prin care îmi spun povestea și inspir generații”
Am avut chiar și un prim pas în antreprenoriat cu un food truck, care din păcate nu a mers cum mi-am dorit. A fost un eșec greu, dar extrem de valoros pentru că atunci am învățat ce înseamnă cu adevărat să pornești o afacere, să greșești și să o iei de la capăt. Fără acea experiență, nu aș fi fost pregătit pentru ce fac azi.”
Ce te-a atras la ideea de a deschide un magazin de gadgeturi, tocmai într-o piață de fructe și legume din Ploiești? Ce poveste frumoasă se ascunde în această alegere?
“Am văzut în Piața Nord un loc viu, unde curge viața zi de zi. A fost o alegere intenționată. Am vrut să aduc aici ceva ce oamenii nu s-ar fi așteptat să găsească.
Este un cartier cu oameni simpli, muncitori și mi-am dorit ca și ei să aibă acces la produse de calitate, nu doar cei care merg în mall sau în centre comerciale. Să poată, de exemplu, să-și pună o folie pe telefon la fel de bine ca într-un magazin premium, dar într-un loc accesibil, aproape de casă. A fost un vis de-al meu să le ofer o experiență modernă într-un cadru familiar.”
Cum ai trăit tranziția de la pasiunea pentru gastronomie la provocările antreprenoriatului în tehnologie?
“A fost ca o reinventare. Am dus cu mine pasiunea pentru detalii și dorința de a oferi calitate, doar că am aplicat-o într-un alt domeniu. Schimbarea a fost grea, dar foarte eliberatoare.”
Ce reacții ai primit din partea familiei și a prietenilor când ai ales să faci acest pas curajos?
“Unii au fost surprinși, alții entuziasmați. Cei mai apropiați m-au susținut și m-au ajutat să nu renunț când aveam dubii. Fără sprijinul lor nu aș fi avut aceeași forță.”
Cum reușești să împarți între rolurile de soț, tată și antreprenor, păstrând energia și bucuria în fiecare zi?
“Cu disciplină și priorități clare. Familia vine prima, iar munca vine cu pasiune. Când iubești ceea ce faci și ești iubit acasă, găsești echilibrul mai ușor.”
Ce împliniri îți aduce astăzi magazinul tău, printre tarabele cu pepeni și legume? Există o poveste care te-a emoționat în relația cu clienții sau comunitatea?
“Împlinirea vine din zâmbetele celor care vin și revin. Am avut clienți care au venit doar pentru o folie de telefon și au plecat cu sfaturi, glume și prietenie. O doamnă mi-a spus: Nu credeam că o să găsesc căști wireless aici.”
Care a fost cel mai dificil moment din parcursul tău profesional și ce ai descoperit despre tine depășindu-l?
“Cel mai greu a fost începutul magazinului fizic, teama că poate nu va merge, că oamenii nu vor intra. Dar am descoperit că am o capacitate mai mare de adaptare decât credeam și o răbdare pe care n-o bănuiam.”
Ce te determină să te trezești dimineața cu entuziasm și să mergi la magazin, chiar și în zilele mai grele?
“Gândul că fiecare zi aduce o nouă șansă: să ajut un client, să învăț ceva nou, să mă apropii mai mult de visul meu. Și sincer, interacțiunea cu oamenii mă încarcă cel mai tare.”
Dacă ai putea vorbi cu Sebastian de 14 sau 17 ani, ce mesaj de încurajare i-ai transmite acum, după tot acest drum?
“I-aș spune să aibă încredere în instinctul lui, să nu se teamă de eșec și să creadă mereu că fiecare pas, chiar și cel greșit, îl duce mai aproape de visul lui. Totul va avea sens, chiar și când pare haos.”
