Psihologul și expertul în logopedie, Cristina Geană, demontează mitul conform căruia crizele de tantrum la copii sunt semne de răsfăț. Aceasta explică că episoadele de tantrum sunt reacții la stări de disconfort precum oboseala și frustrarea. Specialistul de la Beautiful Mind Ploiești oferă sfaturi practice pentru părinți, punând accent pe importanța calmului și a empatiei în gestionarea crizelor.
Într-un interviu acordat recent pentru Generația lui John, psihologul și expertul în logopedie Cristina Geană a abordat subiectul episoadelor de tantrum la copii. Aceasta a precizat că tantrumul nu este o manifestare a răsfățului, ci mai degrabă o reacție la diverse stări de disconfort precum oboseala, frustrarea, foamea sau nevoia de atenție.
Citește și: “Nu telefonul este cel mai rău lucru, dar utilizarea excesivă poate întârzia dezvoltarea copilului” – Cristina Geană, psiholog și logoped
Dacă ai ajuns pe pagina acestui articol și cauți informații despre tantrum sau cum se manifestă episoadele de tantrum la copii, atunci poți afla din partea psihologului Cristina Geană toate informațiile. Descoperă cum anume poți gestiona o criză de tantrum și cum anume să îți păstrezi calmul în situațiile limită pe care le poate produce un moment de tantrum cu un copil în mall. Citește toate sfaturile despre tantrum și înțelege de ce criza de tantrum și criza tip meltdown sunt diferite.
Ce spune specialistul de la Beautiful Mind Ploiești, Cristina Geană, despre episoadele de tantrum la copii
“Nu o să descriu tantrumul pentru că marea majoritate a părinților știu exact cum arată. Tantrumul nu este expresia răsfățului ci mai degrabă expresia oboselii, a frustrării, a nevoii de atenție sau chiar foamei.
«Cum se vede momentul care anunță posibila apariție a unui tantrum?»
Copilul este mofturos, nu îi convine nimic, vrea ceva, dar să nu fie în formă de inimă ci de stea. Apoi spune că e prea rece și că vrea mai cald. Nu e bine nici așa și nu mai vrea deloc, dar totuși îi e foame.
De multe ori părintele se enervează și îi spune să mănânce ceea ce are, copilul se enervează, începe să plângă. Părintele se enervează și mai tare și începe să țipe.
Sau mai avem clasica variantă din mall când copilul are o astfel de criză, iar părintele îi cumpără ca să îl liniștească. Acest lucru nu face decât să alimenteze acest comportament.
Este important să încercăm să identificăm factorul care declanșează astfel de momente. Să încercăm să reacționăm, nu la comportament în sine, ci la factorul care îl declanșează. Este esențial să reușim cu blândețe să-l ducem pe cel mic la somn. Sau să ne uităm împreună în frigider după ceva ce poate găsi de mâncare.
«Să nu ne transformăm și noi în niște copii aflați în pragul unui tantrum.»
În general, tantrumurile nu trebuie să fie motive de îngrijorare decât dacă durează prea mult. Adică episoade ce depășesc 15- 20 de minute și dacă sunt foarte dese, chiar zilnice. Acolo unde copilul este extrem de greu de consolat și/sau sunt dese și mai ales dacă apar comportamente auto-agresive sau de distrugere, ar fi bine ca părinții să ceară sfatul unui psiholog.
«Două lucruri sunt sigure: copilul nu și le dorește și nu le planifică.»
Aceste manifestări apar pentru că pur și simplu zona din creier care este responsabilă cu reglarea emoțională, ajustarea comportamentelor, controlul impulsurilor, gândirea rațională și alte procese cognitive superioare, nu este dezvoltată. Ea (cortexul prefrontal, adică porțiunea de creier din spatele frunții) se dezvoltă până la aproximativ 25 de ani.
«Ce să facă și ce să nu facă părintele când tantrumul apare»
În primul rând nu încercăm să vorbim cu copilul, nu încercăm să apelăm la rațiune, nu îl certăm. Suntem acolo pentru el, tăcuți, îl asigurăm pe el și asigurăm spațiul în care ne aflăm și așteptăm să treacă.
În acest timp, chiar dacă tendința multor părinți este să se enerveze și să se simtă rușinați dacă asta se întâmplă în public. Ajută ca ei să se gândească la faptul că nici copilului nu îi e mai ușor și că nici el nu își dorește să se întâmple așa. Atunci când sunt mici, funcționează să redirecționăm atenția copilului. Totuși, pe măsură ce cresc, strategiile se împuținează. Cu toate acestea, un lucru funcționează mereu: să fim acolo pentru a-l conține.
«După tantrum, toate vor reveni la normal și ziua va decurge ca de obicei.»
Aș vrea să punctez că există o diferență între criza de tantrum și criza tip meltdown. Deși arată la fel, ele au cauze diferite. Tantrumul, după cum am zis mai sus, are drept cauză starea de frustrare, oboseală etc. Criza tip meltdown vine din supraîncărcarea senzorială a copilului.”, a spus Cristina Geană de la Beautiful Mind Ploiești.
