După eliminarea ecranelor, copiii încep să exploreze mediul înconjurător, iar părinții observă schimbări pozitive, cum ar fi creșterea interesului față de familie și jucării. Totuși, Cristina Geană, specialist în cadrul centrului Beautiful Mind din Ploiești, subliniază că acest progres este doar primul pas și că întârzierile acumulate necesită un proces intensiv de recuperare.
Cristina Geană explică faptul că, deși oprirea accesului la ecrane este un început promițător, copiii de vârstă mică au încă multe etape de recuperat pentru a-și sincroniza vârsta cognitivă cu cea cronologică.
Aceasta subliniază că cei mai mulți copii care vin în cabinet, chiar și cei de 3-5 ani, prezintă abilități cognitive corespunzătoare unui copil de 1 an.
Citește și: “Agitația celui mic ar putea fi din cauza telefonului”. Ce spune Cristina Geană, psiholog la Beautiful Mind
Acești copii nu pot comunica eficient, nu folosesc corect pronumele, articolele și prepozițiile, iar abilitățile lor sociale și motorii sunt insuficient dezvoltate. Astfel, specialistul recomandă înscrierea copiilor într-un program de recuperare care să acopere toate aspectele dezvoltării – limbaj, cogniție, abilități sociale și motricitate – deoarece aceștia nu pot recupera de unii singuri decalajul acumulat.
Cristina Geană: “Sunt copii care au access la TV încă de la naștere”
“De multe ori, părinții care vin în cabinet îmi povestesc cum au oprit accesul copilului la ecrane după o perioadă extrem de lungă în care acesta a fost expus la ecrane. Sunt copii care au access la TV încă de la naștere: «Televizorul a fost mereu pornit». Alți copii au început să primească telefon de la 3- 4 luni.
Există sisteme care fixează telefonul de pătuțul copilului, iar el privește acolo, părinții crezând că așa învață el să vorbească, să cânte, să numere, ca și cum un copil de 1 an are nevoie să numere.
Și mai sunt extrem de mulți copii cărora li se pune telefonul în față la momentul diversificării, ca să mănânce mai mult și mai liniștiți. Chiar eu am trecut cu cel de-al doilea bebeluș prin eșecul diversificării, însă am refuzat să îi ofer ecran, iar asta a făcut ca el să accepte diversificarea după 8 luni. Am înlocuit efortul pe care ar fi trebuit să îl facă mușchii guriței, mușchi implicați mai târziu în vorbire, cu periuța vibrantă Z-vibe.
După eliminarea ecranelor au un alt copil
Revenind la subiectul nostru, părinții observă la scurt timp după eliminarea ecranelor că un alt copil li se arată în față. Unul care explorează jucăriile, care îi observă prin casă și îi caută. Este un început extrem de promițător, însă nu am de ales decât să le umbresc un pic bucuria când le explic că acesta este numai primul pas spre recuperarea întârzierilor în dezvoltare pe care cel mai probabil copilul le-a acumulat.
În fiecare zi în care copilașul scoate capul din telefon, de fapt el ar fi trebuit să facă multe, multe lucruri pe lângă asta. Luând un copil de 3 ani, practic el vine după aproximativ 2 ani și jumătate în care nu a relaționat în mod autentic cu familia.
Începe să se lege o relație cu familia așa cum ar fi trebuit să fie dintotdeauna
Asta spun părinții: «se uită după noi prin casă», adică abia acum începe să se lege o relație cu familia așa cum ar fi trebuit să fie dintotdeauna. Prin urmare, după ce ecranele se opresc este important să se înceapă în cât mai scurt timp stimularea dezvoltării intensive și pe toate ariile.
E foarte bine când copilul începe să identifice obiecte, persoane, să acumuleze denumirile acțiunilor, însă acestea sunt abilitățile copilului de maxim 18 luni. Până la 3 ani mai avem un munte de abilități care trebuie lucrate astfel încât la un moment dat să coincidă vârsta dezvoltării cu vârsta cronologică.
Pentru că la noi când vin copiii, indiferent că au 3, 4 sau 5 ani, majoritatea vin cu o vârstă cognitivă de aproximativ 1 an.
Citește și: Bebelușul și animalele de companie: “Un animăluț va sprijini copilul în dezvoltarea motorie”
Iată câteva dintre caracteristicile vocabularului la copilul de 3 ani: trebuie să poată spune ce vrea și să folosească diferite timpuri ale verbelor (”aș vrea o înghețată”, nu doar ”vreau înghețată”… sau”înghețată”).
Asta înseamnă că folosește și articolele hotărâte și nehotărâte (un/ o; înghețată, paharul, băiatul etc.), cere atât în prezența obiectului, cât și când el nu se află în câmpul lui vizual. Cere atât chestii tangibile, dar își exprimă și dorințe. Folosește pronumele personale, posesive și reflexive. Cunoaște pozițiile spațiale (toți copiii pun ”pe”, dar majoritatea nu știu să pună ”sub”/ sau ”lângă”).
Părinții să își înscrie copilul într-un program de recuperare
Așadar, chiar dacă ecranul a fost oprit, părinții trebuie să își înscrie în cel mai scurt timp copilul într-un program de recuperare, pentru că acolo unde dezvoltarea (abilități sociale, de limbaj, cognitive, de joc, abilități motorii) s-a oprit la 1 an, în cele mai multe dintre cazuri copilul nu are puterea să recupereze singur.
Este ca și cum îi ceri unui copil de 1 an să spună când are nevoie la baie, să ceară la piscină, să manevreze două jucării și să le dea voce, să salute, să își scoată singur apa din ghiozdan, să identifice obiecte după caracteristicile lor și multe, multe altele.
În cele mai multe dintre cazurile care îmi vin în cabinet, problema limbajului expresiv (nu vorbește) are la bază nedezvoltarea/ dezvoltarea insuficientă în raport cu vârsta limbajului receptiv (nu înțelege) și atunci prima recomandare este de stimulare a dezvoltării pe toate palierele și nu logopedia.”, a spus Cristina Geană.
