De 10 ani, în evidențele oficiale ale Inspectoratului Școlar Județean Prahova nu apare nicio plângere pe tema problemelor semnalate într-un liceu de prestigiu din Ploiești. Asta nu înseamnă neapărat că ele nu există. În campania „Spune, pe bune, ce se întâmplă la tine în școală”, un elev alege să vorbească sub anonimat despre frică, abuz de putere și achiziții care nu ajung la beneficiarii educației. Mesajul devine punctul de plecare pentru o verificare cu documente și răspunsuri oficiale.
În campania „Spune, pe bune, ce se întâmplă la tine în școală”, ediția 2025-2026, mesajul unui elev rămâne, în acest moment, o piesă de puzzle aflată în curs de verificare. Nu excludem nicio variantă: poate fi o ficțiune construită din frustrare și zvonuri sau poate fi o radiografie dureroasă a unei realități pe care instituțiile nu au vrut sau nu au știut să o vadă.
Citește și: Fostă elevă din Vălenii de Munte: „Profesoara de română decidea cine intră în Bac, în funcție de meditații”
Tocmai de aceea, nu tratăm acest text anonim nici ca adevăr absolut, nici ca simplă „vărsare de nervi”, ci ca punct de plecare pentru întrebări puse oficial, pentru documente cerute în baza legii și pentru dreptul la replică al tuturor părților implicate.
Cum arată, din perspectiva elevului, un liceu „de top” din Ploiești
Mesajul anonim vine de la un elev care alege să nu își dezvăluie identitatea, invocând un climat de frică, reacții imprevizibile și un stil de conducere autoritar, instaurat de peste un deceniu și jumătate. În viziunea lui, liceul a devenit un loc unde cultul personalității directoarei a înlocuit dialogul, iar profesorii și angajații preferă să tacă decât să riște sancțiuni sau țipete din biroul de conducere. Elevul descrie o discriminare constantă între profilul real și profilul uman, tratat ca inferior, deși performanța internațională a liceului ar fi fost adusă chiar de o elevă de la uman.
Dincolo de climat, sesizarea intră în detalii legate de bani și resurse, cu o serie de exemple punctuale: un film de prezentare a liceului realizat voluntar de elevi și blocat să nu fie făcut public, analize medicale plătite din bani publici pentru foarte puține persoane din școală, în timp ce elevilor li se spune că „nu sunt bani nici de hârtie igienică”. Elevul invocă liste de achiziții: role de hârtie, litri de săpun, papetărie, materiale de pictură, echipamente IT, table inteligente, kituri de robotică, imprimante 3D, ochelari VR, toate menționate ca fiind cumpărate, dar, spune mesajul anonim, nevăzute în mod real în clase și în viața de zi cu zi a școlii.
Sesizarea anonimă vorbește despre elevi care continuă să își aducă de acasă hârtie igienică, săpun, markere și bureți pentru tablă, în timp ce pe hârtie școala pare să fie aprovizionată.
Potrivit mesajului anonim, echipamentele moderne ar fi, în bună parte, încuiate și nefolosite, iar folosirea tablelor inteligente ar fi descurajată „ca să nu se strice”. În final, elevul cere explicit ca directoarea să se retragă, ca autoritățile să investigheze și ca școala să devină, în sfârșit, un loc unde elevii și profesorii vin fără frică și fără gustul amar al neputinței.
Ce am întrebat oficial și ce a răspuns Inspectoratul Școlar Prahova
Pornind de la acest mesaj, am trimis o solicitare oficială de informații în baza Legii 544/2001 către Inspectoratul Școlar Județean Prahova, în nume personal, ca jurnalist și ca reprezentant al campaniei „Spune, pe bune, ce se întâmplă la tine în școală”, ediția 2025-2026. Am cerut clarificări pe mai multe planuri: cum a fost numită conducerea liceului, ce petiții au ajuns la inspectorat, ce controale au fost făcute, ce știe ISJ despre achizițiile din școală și despre dotările finanțate prin proiecte cu bani publici.
Răspunsul oficial trimis de ISJ Prahova arată mai întâi traseul conducerii. Din document reiese că directorul liceului a ocupat funcția prin concurs în perioadele 2006–2010, 2016–2020 și 2021–2025, iar în intervalele 2010–2016, 2020–2021 și din 2026 până în prezent funcția este exercitată prin detașare. La toate concursurile organizate pentru funcția de director „nu s-au înscris mai mulți candidați”, ceea ce înseamnă, tradus simplu, că persoana aflată acum la conducere a fost singură în cursă de fiecare dată.
Citește și: „Chiul, iar chiul și copiat” – părerea bucureștenilor despre sistemul educațional din România #SPUNEPEBUNE în București
Cel mai puternic paragraf din răspuns este însă acesta: în ultimii 10 ani, la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Prahova „nu s-au înregistrat petiții, reclamații sau sesizări referitoare la aspectele menționate în solicitare”. Adică, oficial, timp de un deceniu, nu a ajuns la inspectorat nicio plângere despre climat de frică, tratament discriminatoriu, probleme legate de utilizarea banilor sau abuzuri de putere în acest liceu de prestigiu din Ploiești.
Inspectoratul mai precizează că există grafice anuale de inspecție, aprobate în Consiliul de Administrație al ISJ, în baza cărora se fac controale tematice la unitățile de învățământ. Aici însă răspunsul rămâne foarte general: nu se precizează ce controale concrete au avut loc la acest liceu, ce teme au vizat, ce s-a constatat și ce măsuri s-au dispus.
Când vine vorba de petițiile depuse direct în liceu, ISJ se delimitează ferm
Instituția spune că nu deține situația centralizată a petițiilor și sesizărilor din unitate, pentru că acestea se înregistrează și se soluționează la nivelul fiecărei școli cu personalitate juridică. Registrul de petiții, plângerile și modul în care sunt ele tratate rămân, așadar, în acest moment, o cutie neagră a liceului.
La fel, în privința achizițiilor de bunuri de igienă, papetărie și diverse consumabile, inspectoratul explică faptul că are calitatea de ordonator secundar de credite doar pentru cheltuieli de personal. Unitățile de învățământ apar ca ordonatori terțiari de credite și sunt cele care gestionează efectiv achizițiile și utilizarea produselor. Altfel spus, ISJ nu își asumă un rol direct de verificare sau centralizare a modului în care un liceu își cumpără și își folosește hârtia igienică, săpunul, markerele sau materialele didactice.
În ceea ce privește dotările IT și echipamentele achiziționate prin proiecte cu finanțare nerambursabilă, răspunsul notează că acestea sunt evidențiate la nivelul unității de învățământ, prin liste de inventar. Verificarea implementării proiectelor și respectării obligațiilor asumate nu este trecută în sarcina ISJ, ci în responsabilitatea structurilor de audit și control ale programelor respective. Inspectoratul menționează doar că, la nivelul său, au avut loc misiuni de audit în 2024 și 2025 pe teme de plăți și sentințe judecătorești, fără sancțiuni aplicate, dar nu apare nimic specific despre acest liceu sau despre proiectele lui.
Golurile dintre ceea ce spune elevul și ceea ce spune sistemul
Răspunsul Inspectoratului nu confirmă și nici nu infirmă direct acuzațiile elevului, dar arată foarte limpede cum se prezintă lanțul de responsabilitate. Pe de o parte, avem un elev care descrie un climat de teroare, resurse gestionate discreționar, lipsă de transparență și bani publici care nu se mai văd în băi sau la tablă. Pe de altă parte, avem un inspectorat care spune că, în ultimii 10 ani, nu a primit nicio plângere oficială legată de aceste aspecte și că nici nu are, prin rolul său, acces direct la registrele de petiții, la achizițiile de consumabile sau la inventarele de echipamente IT ale liceului.
Aici se deschide întrebarea grea: cum se poate ca, dacă într-adevăr există probleme atât de mari, ele să nu fi ajuns măcar o dată, oficial, la ISJ? Oamenii nu știu cum să reclame? Le e frică să își pună numele pe o hârtie? Sunt descurajați sau opriți din drum? Sau, dimpotrivă, relatările elevului sunt parțiale, emoționale, amestecând situații reale cu percepții sau zvonuri? Fără documente și fără alte mărturii asumate, nu avem încă un răspuns simplu.
Citește și: #SPUNEPEBUNE la Târgul de Crăciun din Craiova: „Viața e grea și plină de surprize” – VIDEO
Mai apare un gol important: inspectoratul arată cu degetul spre școli, școlile pot arăta cu degetul spre primărie sau spre organismele care gestionează bani europeni, iar între aceste instituții elevii rămân cu realitatea lor foarte concretă: dacă au sau nu săpun în baie, dacă văd sau nu tablele inteligente și imprimantele 3D, dacă sunt sau nu ascultați când ridică o problemă. Când responsabilitatea se plimbă, e foarte ușor ca nimeni să nu răspundă, de fapt, la întrebarea de bază: ce se întâmplă, exact, în acest liceu?
În acest caz, demersul campaniei #SPUNEPEBUNE este să ajungă la un răspuns clar, verificabil, cu toate dovezile pe masă. De aceea folosim, în acest moment, doar informațiile esențiale din răspunsul oficial transmis de Inspectoratul Școlar Prahova, fără a publica încă integral documentul, și anunțăm de la început că urmează să confruntăm afirmațiile elevului cu acte, registre, inventare, rapoarte de control și poziții oficiale ale tuturor instituțiilor implicate. Abia după ce aceste verificări vor fi făcute vom putea spune, onest, dacă vorbim despre o poveste exagerată sau despre o problemă reală, care cere intervenție și schimbare.
Ce urmează: documente, întrebări și invitație deschisă
Acest text nu este un verdict despre un liceu din Ploiești și despre directorul său, ci primul pas într-o documentare serioasă. Din acest moment, pașii sunt clari: vom cere direct liceului registrul de petiții în formă anonimizată, situația achizițiilor de produse de igienă, papetărie și materiale educaționale, precum și listele de inventar pentru dotările IT și echipamentele cumpărate prin proiecte. În paralel, vom merge către structurile care verifică proiectele cu bani europeni sau PNRR, pentru a afla cum sunt monitorizate, concret, dotările din școli.
Înainte de a publica nume de persoane și numele exact al liceului, vom cere oficial puncte de vedere din partea conducerii unității și a autorităților implicate, cu promisiunea fermă că răspunsurile lor vor fi redate integral. Orice elev, profesor sau părinte din acest liceu care simte că recunoaște situațiile descrise sau are o perspectivă diferită este invitat să scrie, anonim sau nu, în cadrul campaniei „Spune, pe bune, ce se întâmplă la tine în școală”. Doar punând laolaltă vocea celor din interior cu documente oficiale și cu răspunsuri asumate din partea autorităților putem ajunge la o imagine reală și la schimbările de care școlile noastre chiar au nevoie.
Din motive editoriale, în acest prim episod nu publicăm integral documentul și nu menționăm numele liceului, pentru a permite verificarea suplimentară a tuturor informațiilor și exercitarea dreptului la replică al tuturor părților implicate.
FOTO: Google Maps
